Dansul popular

Moştenirea culturala a vrâncenilor s-a păstrat in principal prin dansuri, cântece şi artă populară.

Localitatea Vintileasca s-a făcut cunoscută în ţară şi străinătate, în primul rând, prin tradiţiile şi obiceiurile sale păstrate încă şi purtate prin lume de formaţiile artistice ale Căminului Cultural şi, mai ales, prin activităţile Ansamblului Folcloric „Dorul ciobănaşului” .

Hora a trăit ca instituţie culturală a satului în toate duminicile şi zilele de sărbătoare importante de peste an, cu excepţia zilelor din post, în care nu se face horă. Hora, in cultura satului are o simbolistica aparte. "Iesitul la hora" era unul din cele mai importante elemente de socializare in rândul tinerilor, însemnând trecerea copiilor în rândul fetelor şi flăcăilor .

“Hora Unirii” a fost descrisă de Mihai Eminescu drept “cea mai frumoasă horă a neamului românesc”. Aceasta, cântată şi jucată de ambele părţi ale Milcovului la 24 ianuarie 1859, a devenit simbolul înfrăţirii tuturor românilor. De atunci, hora este un dans al mândriei patriotice, un simbol al biruinţei .

Astăzi, la păstrarea tradiţiilor locale contribuie cu precădere organizarea activităţilor în cadrul căminelor culturale la care tinerii şi vârstnicii se strâng la hore, baluri, unde au loc serbările şi spectacolele organizate cu diverse ocazii. Prin căminul cultural se păstrează moştenirea folclorică a vrâncenilor , se dezvoltă spiritul cultural, transmis prin intermediul formaţiilor artistice de dansuri şi a soliştilor vocali.